Am auzit adesea această expresie în coaching, diverse programe, webinarii, cărți, podcasturi și, de asemenea, am spus-o și eu ca și coach.
Am auzit adesea această expresie în coaching, diverse programe, webinarii, cărți, podcasturi și, de asemenea, am spus-o și eu ca și coach.
Dar oare ce înseamnă acest citat și cum se transpune în viața noastră de zi cu zi?
Am adaptat această „zicere” la dinamica părinte-copil și am adăugat niște exemple pentru a ne ilustra importanța ei:
„Ce noi reprimăm în dinamica cu copiii noștri, copiii exprimă!”
În această frază vedem la lucru legile universale, naturale: legea dualității și a compensării. Astfel, ori de câte ori cineva exagerează cu reprimarea, altcineva vine și exagerează cu exprimarea.
Pentru a înțelege mai bine aceste legi, Dacian Pașcuță (the one and only) le explică foarte fain.
- Legea dualității: https://www.youtube.com/watch?v=6n-rX9MAafI
- Legea compensării: https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=4IoVlw5z06Q
Exemple din dinamica părinte-copil
Aceste exemple pot fi sumarizate prin citatul de azi: „Ce noi reprimăm în dinamica cu copiii noștri, copiii exprimă!”
- Părintele care reprimă dezordinea: Acesta este atașat de ordine, pune repede ceva ce este nelalocul lui, adună lucrurile, ține prelegeri și predici despre importanța ordinii, se enervează când aceasta nu este practicată și de către copil. Ce va face copilul? Copilul exprimă exagerat DEZORDINEA.
- Părintele care se declară pacifist: Acesta reprimă conflictul prin vorba domoală, blândă, prin „lasă că găsim noi variante”, nu se ceartă, nu strigă, iar când o face se simte extrem de vinovat. Copilul vine și îi arată că trebuie să scoată la suprafață și războinicul, să își iubească și acea parte din el. Cum o face? Fiind chiar el un mic războinic, aducând CONFLICTUL în fața părintelui.
- Părintele care reprimă shoppingul: Nu cumpără orice lucruri mărunte cărora nu le găsește întrebuințarea, deși uneori și-ar dori să cumpere și el un extra tricou pentru că îi place maxim, îi ține teorii copilului despre societatea supraconsumeristă. Copilul exprimă SHOPPINGUL, când vede un magazin, el trebuie să intre să vadă ce este acolo și ce poate să cumpere.
- Părintele care reprimă minciuna: El este doar sincer, onest. Copilul MINTE de îngheață apele.
- Părintele care reprimă insistența: El spune doar o dată un lucru și e mândru de asta. Copilul INSISTĂ până în pânzele albe cu negociatul, că uneori zici că este cel mai tare negociator de pe planetă.
Cum putem schimba această dinamică?
Bine, bine, și cu ce mă ajută să știu acest lucru?
În primul rând, conștientizarea acestei dinamici reprimare – exprimare este fain de văzut. Aduce un pic mai multă claritate în relația cu copiii noștri. Apoi, putem să ne lucrăm noi încărcăturile emoționale care duc la această dinamică și vom vedea ce frumos se transformă și dinamica dintre noi și copii.
Când noi ne vom iubi și cu acele „măști”, tipare pe care le reprimăm față de copii, nici ei nu vor mai simți nevoia să le exprime exagerat.
Întrebări pentru reflecție
Voi ce dinamici de reprimare din calitatea de părinte ați observat și copiii voștri le-au exprimat?
Cu drag de oameni,
Simina